Fața caldă a speranței - la moartea lui Mihai Șora
„Dragă Domnule Șora, am mai corespondat aici, sunt scriitor din Cluj și nu de mult m-am mutat la București la prietena mea. Mi-ar face o enormă plăcere dacă ne-ați primi la Dvs. într-o zi pentru o discuție. Cu toate cele bune: Péter Demény” Am scris asta pe 5 octombrie 2022 la 8.36. Cum toată viața o să regret că nu i-am întâlnit pe Gheorghe Dinică, pe Ștefan Iordache sau pe Neagu Djuvara, nu voiam să am și alte regrete. Dar soarta a vrut altfel. În prima frază, făceam aluzie la două mesaje anterioare. Într-un rând, l-am rugat pe Dl. Șora să-mi dea dreptul de publicare, respectiv la traducere a unei postări de pe Facebook care vorbea despre Apusul lui László Nemes-Jeles . Pe-atunci, administram blogul abcentenar, un blog în care am încercat să ofer „un centenar altfel” și m-am bucurat că unul dintre cei mai interesanți și inteligenți români scrie despre un film maghiar. Mai târziu, am scris câteva versuri despre o sculptură a unui artist scoțian pe care a postat-o dânsul. Din păcate, n