depeterasa

Angela Similea, Corina Chiriac, Margareta Pâslaru, Marina Voica, Olimpia Panciu, Marius Țeicu, Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Aurelian Andreescu. Probabil e o chestie de vârstă, dar mă gândesc tot mai mult la cântăreții care mi-au aurit copilăria. În familie, am avut vârtej, în școală, eram un nătâng a cărui compuneri sunt frumoase: au rămas doar curtea și șlagărele. Foto: Libertatea pentru Femei Iar șlagărele erau cântate de doamnele și domnii enumerați, probabil și alții  – Ilie Micolov! Și  peste toți, eternul Gică Petrescu a cărui discipoli erau cumva toți. Trenul galben fără cai , Strada Speranței , Într-un colț de cafenea , Țărăncuță, țărăncuță  și celelalte îmi erau cea mai mare delectare în anii aceia, pentru ca după aceea, în maturitatea mea, plăcerea mea să ajungă la vârf cu „cântecele de inimă albastră” ale lui Ștefan Iordache și Gheorghe Dinică.  În celebra-i carte despre Habsburgi, Claudio Magris descrie sentimentul duplicitar cu care a cotrobăit prin...

Mare povestitor, Andrew! Ne întâlnim la Nottara, la Stela , și după spectacol, ieșim tuspatru spre Romana. Ei spun că merg în dreapta, deci ne vom despărți. Andrew însă începe să-și facă o țigare de foi ca un Ion Barbu tacticos, și spune: „Știi, țin niște cursuri de creative writing la liceu”  – linge hârtia  –  „și i-am întrebat unde ar vrea să publice”  –  înfășoară  hârtia  –  „și au zis: în Matca !” Râd și pentru că sunt bucuros de răspunsul elevilor, dar și din cauza tensiunii acumulate. Andrew e un mare povestitor. Foto: Radio România Internațional Dar și un mare om bun, ca să zic așa. Cred că prima dată ne-am întâlnit la Festivalul Internațional de poezie acum vreo trei ani: el citea versuri, noi eram în public. Și totuși, m-a salutat la FILIT Chișinău de parcă ne-am cunoaște de o mie de ani: zâmbind fain, simpatic, primitor. Rar am mai băut așa o cafea bună. S-a întâmplat în prima zi a festivalului, și după aceea ne-am salutat ca niște pri...