Fotografii scrise de la Iași - Domnu` Juju
Nici nu pot să-l numesc altfel: apostroful acela exprimă întreaga lui esență levitatoare, de aristocrat șifonat. Pe la sfârșitul rezidenței, am făcut click și datorită diferenței dialectelor: am zis „mintenaș” și el s-a amuzat – din clipa aceea, mi-a spus mereu așa: „Aduc mintenaș!” Se pare că Iași-ul nu e Clujul, să stabilesc așa o înțelepciune băsesciană.
Domnu` Juju, proprietarul Cafenelei Vechi, e o legendă cum e însăși cafeneaua lui. Prin locul acela, trece tot FILIT-ul, am discutat acolo cu Marin Mălaicu-Hondrari, cu Romina Hamzeu, cu Gheorghe Erizanu, printre alții.
Eu nu sunt un turist cultural a la carte. Îmi place privitul prin șpriț, oamenii care interacționează, cuplul Erizanu la un vin roșu, domnul cărunt care a stat la niște beri într-o seară, chestii din astea. Muzeele și casele memoriale sunt interesante pentru mine nu pentru că fac parte din nu știu ce patrimoniu sau tezaur, ci pentru că îmi imaginez cum a stat Topîrceanu singur în niște seri sau cum a îmbrățișat-o pe Otilia Cazimir. Mă interesează omul, sunt curios ce-a făcut, nu vreau să bifez puncte pe o hartă culturală. Dar încerc să-i înțeleg pe cei care au pasiunea asta.
Ei bine, Domnu` Juju m-a ajutat să fiu eu însumi. De la prima mea vizită acolo aducea sticluța de vin alb sec și apa minerală. Stăteam cu spatele la Lăpușneanu să mă deconectez, dar eram conectat la orice se întâmpla pe terasă. Interiorul mi s-a părut prea strâmt, dar afară mă simțeam minunat. Trecea Vasile Arhire pe care l-am recunoscut din emisiunea Ghici cine vine la cină? (doar l-am văzut, nu ne cunoaștem), venea Oana Lazăr să facem portretul pe care l-a difuzat mai târziu TVR Iași. Am stat aici și cu Mihai Brătuleanu, subiectul unei alte fotografii scrise.
Domnu` Juju era un fel de buric al pământului cât eram eu la Iași. În sacou din vremuri apuse, cu ochelari și vocea lui caracteristică, cu tablourile unor pictori ieșeni pe pereții cafenelei, era ca un poet care și-a dat seama că nu e vremea poeziilor scrise. Dar este mereu vremea boemului ușor la suflet.
Comentarii
Trimiteți un comentariu